CONCILIATÓR, -OÁRE adj. Care tinde spre un acord, spre împăcare; împăciuitor; conciliatorist. ♦ Care recurge la un compromis sau la o împăcare în fața unor divergențe principale; oportunist, împăciuitorist. // s.m. și f. Împăciuitorist. [Pron. -li-a-, / cf. fr. conciliatoire, conciliateur]. Vezi definitia »

Încărcător frontal. Vezi definitia »

ANAMORFOZATÓR s.n. Obiectiv folosit pentru anamorfozare. [Cf. fr. anamorphosateur]. Vezi definitia »

EXEMPLIFICATÓR, -OÁRE adj. exemplificativ. (după germ. exemplifikatorisch) Vezi definitia »

mergător, mergători s. m. pantofi, încălțări. Vezi definitia »