Definita cuvantului născocorâtoriu
născocorâtóriu, născocorâtórie, adj. (reg. înv.) enervant, iritant; ațâțător.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu născocorâtoriu
BIMILÉNIU, bimilenii, s. n. (Rar) Perioadă de două mii de ani. – Bi- + mileniu. Vezi definitia »
INTERMÚNDIU s. n. nume dat de filozofii epicurieni spațiilor goale dintre lumile infinite, locul fericit al existenței netulburate a zeilor. (< lat. intermundia) Vezi definitia »
PARODÓNȚIU s. n. (Anat.) Complex morfologic funcțional care asigură fixarea dinților în osul maxilar. ◊ Parodonțiu moale = țesut marginal moale, cu formațiuni fibroase, care înconjură dintele și alvelola dentară; țesut parodontal. Parodonțiu osos = porțiune osoasă în care sunt săpate alveolele dentare și pe care se inserează parodonțiul moale. – Din germ. Parodontium. Vezi definitia »
LUTÉȚIU s.n. Element trivalent din familia pământurilor rare; casiopeiu. [Pron. -țiu. / < germ. Lutetium, fr. lutécium]. Vezi definitia »
scórdiu s.m. sg. (înv.) iarbă-usturoasă. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z