IMPOTÉNȚĂ s.f. (Rar) Lipsă de vigoare; neputință, moleșeală. ♦ Imposibilitatea săvârșirii actului sexual de către un bărbat. [< fr. impotence, lat. impotentia]. Vezi definitia »

ȚÚRCĂ¹, țurci, s. f. Bețisor ascuțit la ambele capete, cu care se joacă copiii, încercând să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț mai lung; jocul la care se folosește acest bețișor. – Cf. ucr., rus. curka. Vezi definitia »

AMIDÁZĂ, amidaze, s. f. Enzimă care desface legătura dintre carbon și azot din diferite substanțe, fixând elementele apei. – Din fr. amidase. Vezi definitia »

TERMOACÚSTICĂ s.f. Parte a acusticii care studiază transformarea căldurii în energie sonoră. [Cf. fr. thermo-acoustique]. Vezi definitia »

Nea Caisă s. (iron.) nume generic dat unei persoane de sex bărbătesc, de al cărui nume real nu-și amintește vorbitorul. Vezi definitia »