STATÓR, statoare, s. n. Parte a unei mașini de forță (generatoare sau motoare) care este imobilă în timpul funcționării mașinii, fiind solidarizată cu carcasa mașinii sau constituind însăși carcasa. – Din fr. stator, germ. Stator. Vezi definitia »

DEFENDÓR, defendori, s. m. (Rar) Pârât, acuzat. – Din fr. défendeur. Vezi definitia »

caciór (caciúr), -ă, cacióri, -e, adj. (înv.; reg.) 1. (despre oi, cai și porci) alb-negru, cu pete, pestriț. 2. (despre lucruri și oameni) absurd, deșănțat, neîntemeiat, vrednic de râs. Vezi definitia »

RAMBLEIATÓR s. m. lucrător minier care execută lucrări de rambleiere. (după fr. remblayeur) Vezi definitia »

zornăitór (-nă-i-) adj. m., pl. zornăitóri; f. sg. și pl. zornăitoáre Vezi definitia »