DEMIMÓNDĂ s. f. demimondenă. (< fr. demi-monde) Vezi definitia »

OTOMICÓZĂ s.f. (Med.) Inflamație a conductului auditiv extern și a timpanului, cauzată de paraziții vegetali. [< fr. otomycose, cf. gr. ous – ureche, myke – ciupercă]. Vezi definitia »

UROLITIÁZĂ s.f. Litiază a căilor urinare. [Pron. -ti-a-. / cf. it. urilitiasi, germ. Urolithiasis]. Vezi definitia »

ȘURUBÉLNIȚĂ, șurubelnițe, s. f. Unealtă metalică alcătuită dintr-o tijă cu mâner, având vârful lățit ca un tăiș și servind la înșurubarea și deșurubarea șuruburilor. [Var.: șurupélniță s. f.] – Șurub + suf. -elniță. Vezi definitia »

IRIDOGRÁMĂ s. f. mijloc de completare a diagnosticului unei boli prin consultarea irisului (I, 2) bolnavului. (< fr. iridogramme) Vezi definitia »