CULT s.n. 1. Adorare mistică a unor ființe reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios făcut în cinstea unei divinități. ♦ Totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Religie, confesiune. 3. Sentiment de admirație, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva. [Pl. -te, -turi. / < fr. culte, cf. lat. cultus]. Vezi definitia »

PREAÎNÁLT, -Ă, preaînalți, -te, adj. 1. (Bis.) Care vine de la Dumnezeu; dumnezeiesc, divin. ♦ (Substantivat, m. art.) Dumnezeu. 2. Foarte important; distins, ales, superior. – Prea + înalt. Vezi definitia »

dezvólt (rar) adj. m., pl. dezvólți; f. dezvoáltă, pl. dezvoálte Vezi definitia »

OCÚLT, -Ă adj. 1. Bazat pe ocultism. 2. Ascuns; tainic; necunoscut. // adv. Pe ascuns, în taină. [Cf. fr. occulte, lat. occultus]. Vezi definitia »

ADÚLT, -Ă, adulți, -te, adj., s. m. și f. (Organism) care și-a terminat creșterea și a ajuns în stadiul de a se reproduce; (persoană) aflată în perioada de la 17-18 ani până la 50 de ani. – Din fr. adulte, lat. adultus. Vezi definitia »