pirózis s.n. Senzație de arsură care urcă din stomac prin esofag, cu un gust acru, provocată de hiperaciditate. (< fr., gr. pyrosis) Vezi definitia »

CATARSIS ({s} gr. katharsis „purificare”) 1. Cuvînt utilizat inițial de Aristotel pentru a desemna efectul de purificare a pasiunilor pe care-l producea tragedia asupra spectatorilor. 2. (în psihanaliză) Eliberarea, sub formă de emoție, a unei reprezentări refulate în inconștient și căreia i se datorează anumite tulburări psihice. Vezi definitia »

BIS¹- elem. bi-. () Vezi definitia »

CENIS (MONT CENIS) [mõ səni], masiv muntos cristalin în Alpii Savoiei, la granița franco-italiană. Alt. max.: 3.378 m. Străbătut la 2.083 m alt. prin pasul omonim, de o șosea, iar la V de un tunel de c. f. (Tunelul Fréjus) de 13.660 m lungime, care unește Modane (Franța) de Bardonécchia (Italia), dat în funcțiune în 1871. Vezi definitia »

PARACLÍS, paraclise, s. n. 1. Capelă construită alături de o biserică, într-un cimitir, în interiorul unei clădiri etc. 2. (În religia creștină ortodoxă) Slujbă religioasă de laudă și de invocare a Fecioarei Maria, a lui Isus sau a unui sfânt; rugăciunea închinată unuia dintre aceștia; p. ext. carte care cuprinde astfel de rugăciuni. [Pl. și: paraclisuri] – Din sl. paraklistŭ. Vezi definitia »