MODERNÍSM, modernisme, s. n. 1. Însușirea de a fi modern, caracterul a ceea ce este modern; atitudine modernă; preferință (exagerată) față de tot ceea ce este nou, modern. 2. Curent sau tendință din arta și literatura sec. XX, care neagă tradiția și susține principii de creație noi. – Din fr. modernisme. Vezi definitia »

ADOLESCENTINÍSM s. n. (Rar) Stare, manifestare de adolescent. – Adolescentin + suf. -ism. Vezi definitia »

SIMPLÍSM s. n. mod unilateral și superficial de a privi lucrurile; nivel intelectual scăzut. (< fr. simplisme) Vezi definitia »

CARTEZIANÍSM s.n. Doctrina filozofului francez Descartes, care considera rațiunea drept unic izvor de cunoaștere și a prescris reguli ale gândirii pentru cunoașterea adevărului, dar încerca totodată să împace în chip dualist idealismul cu materialismul; curent de gândire care a continuat învățătura lui Descartes în filozofie și în știință; formă de raționalism. [< fr. cartésianisme]. Vezi definitia »

s.m. Persoană de sex masculin ce are un comportament feminin și îngrijirea estetică (epilare, pensare, manichiură, pedichiură etc.) dar uneori și în gesturi. Vezi definitia »