OBRINTEÁLĂ, obrinteli, s. f. (Pop.) Inflamație, umflătură a unei răni (din cauza infecției, a frigului etc.); obrintitură. [Var.: obrânteálă s. f.] – Obrinti + suf. -eală. Vezi definitia »

carétă (caréte), s. f. – Trăsură, caleașcă. Rus. kareta, din it. carretta (DAR). – Der. caretaș, s. m. (vizitiu). Vezi definitia »

TANGÉNTĂ s.f. Dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. ♦ Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu câtul dintre sinusul și cosinusul acelui unghi. ◊ (Fig.) În (sau prin) tangentă = tangențial. [< fr. tangente]. Vezi definitia »

CRIOGLOBULÍNĂ s. f. globulină patologică din serul sangvin, precipitabilă la frig. (< fr. cryoglobuline) Vezi definitia »

AERONEVRÓZĂ s. f. totalitatea tulburărilor psihogene apărute drept consecință a efectuării de zboruri aeriene. (după engl. aeroneurosis) Vezi definitia »