DARWINIÁN, -Ă, darwinieni, -e, adj. (Rar) Darwinist. [Pr.: -ni-an] – Din fr. darwinien. Vezi definitia »

WRONSKIÁN s. n. (Mat.) Determinantul de ordin n asociat unei mulțimi de n funcții, în care primul rând constă din cele n funcții, al doilea rând din derivatele de ordinul întâi ale celor n funcții, al treilea rând din derivatele de ordinul al doilea ale celor n funcții ș.a.m.d. (Sil. -ski-an) (după Józef Maria Hoene-Wroński 1778-1853, filozof și matematician polonez + suf. -an) [def. MW] Vezi definitia »

URANIÁN, -Ă adj. Care se referă la univers; uranic; cosmic. ♦ (Despre unele religii; op. htonian) În care divinitățile sunt concepute ca locuind în cer. [Pron. -ni-an, pl. -ieni, -iene. / cf. it. uraniano]. Vezi definitia »

COMESEÁN, -Ă s.m. și f. Cel care stă la masă împreună cu altcineva, care mănâncă la o masă comună; conviv. [Pl. -eni, -ene, var. comesan s.m.f. / < co- + mesean, după fr. comensal]. Vezi definitia »

ORGÁN¹, organe, s. n.1. Parte din corpul unei ființe vii, care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții. ♦ Gură; p. ext. voce, glas. 2. Parte componentă a unui mecanism, a unei mașini, formată din una sau din mai multe piese, având o anumită funcție. 3. Fig. Mijloc, instrument de acțiune, de comunicare etc.; p. ext. exponent, reprezentant; mijlocitor. ♦ (Urmat de determinări care indică felul sau apartenența) Ziar, revistă. 4. Grup de persoane care îndeplinește o funcție politică, socială, administrativă etc.; instituție politică, socială, administrativă etc. reprezentată de aceste persoane. – Din ngr. órganon, it. organo, lat. organum, fr. organe, germ. Organ, rus. organ. Vezi definitia »