năsăílă s.m. sg. (pop.) 1. om cu nasul mare; nărtilă, năsoacă, năsoi, năsotea, nărilă. 2. (reg.) persoană care se amestecă în toate. Vezi definitia »

ANTIRACHÉTĂ I. s. f. rachetă destinată combaterii altei rachete (balistice). II. adj. inv. îndreptat împotriva unei rachete. (după engl. antirocket) Vezi definitia »

ARAHNOÍDĂ, arahnoide, s. f. Membrană care constituie unul dintre cele trei învelișuri ale creierului și ale măduvei spinării. – Fr. arachnoïde (< gr.). Vezi definitia »

BARABÁNCĂ, barabance, s. f. (Înv. și reg.) Tobă. – Din rus. baraban. Vezi definitia »

SANTÍNĂ s. f. spațiu pe fundul unei nave, unde se adună apele de condensare, de infiltrație, evacuate cu ajutorul pompelor. (< fr. sentine, lat. sentina) Vezi definitia »