AUGITÍT s. n. Rocă magmatică efuzivă, ultrabazică, formată din sticlă vulcanică de culoare brună cu conținut de fenocristale de augit. Vezi definitia »

BĂHNÍT, -Ă, băhniți, -te, adj. (Reg., despre apă) Stătut, clocit. – Din bahnă + suf. -it. Vezi definitia »

HOIT, hoituri, s. n. 1. Cadavru intrat în descompunere; mortăciune, stârv, leș¹. 2. Fig. (Pop.) Om mare, gras și greoi în mișcări. – Din magh. dial. holt (= halott). Vezi definitia »

NEÎMBLÂNZÍT, -Ă, neîmblânziți, -te, adj. (Despre animale) Sălbatic. ♦ (Despre oameni și manifestările lor) Care nu este sau nu poate fi îmblânzit, potolit, îmbunat; neînduplecat, aprig. – Ne- + îmblânzit. Vezi definitia »

ASCUȚÍT¹ s. n. Faptul de a ascuți. – V. ascuți. Vezi definitia »