FLATERÍE, flaterii, s. f. (Rar) Flatare. – Din fr. flatterie. Vezi definitia »

METROPATÍE s.f. (Med.) Denumire generică a afecțiunilor uterului. [Gen. -iei. / < fr. métropathie, cf. gr. metra – uter, pathos – boală]. Vezi definitia »

FILOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punctul de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modelului în care ni s-au transmis și al autenticității, precum și cu editarea lor. [Gen. -iei. / < fr. philologie, cf. gr. philos – prieten, logos – vorbire]. Vezi definitia »

DECELERÁȚIE, decelerații, s. f. Scădere a vitezei unui mobil, raportată la unitatea de timp; accelerație negativă. – Din fr. décélération. Vezi definitia »

chimíe (-íi), s. f. – Știința care studiază compoziția și proprietățile substanțelor. Gr. ϰημεία (sec. XVIII), înainte cu pronunțarea din ngr., astăzi cu fonetismul restabilit după pronunțarea erasmică. – Der. chimic, adj.; chimicesc (var. himic), s. m. (înv., chimic). Vezi definitia »