Definita cuvantului osândire
OSÂNDÍRE, osândiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a osândi și rezultatul ei; condamnare. ♦ (Înv.) Necaz, suferință. ◊ Loc. adj. În osândire = asuprit, urgisit; chinuit. – V. osândi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu osândire
VĂLMĂȘÍRE s. f. (Pop.) Învălmășire. – V. vălmăși. Vezi definitia »
DESCĂLECĂTOÁRE s. f. (Termen folosit mai ales de cronicari) Descălecare. [Var.: descălicătoáre s. f.] – Descăleca + suf. -ătoare. Vezi definitia »
EGALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a egaliza. 2. nivelare a unui teren, a unui drum, a unei construcții etc. 3. repartizare uniformă a coloranților în materialele textile cu ajutorul generalizatorilor (II, 2). 4. operația de uniformizare a țesăturilor. (< egaliza) Vezi definitia »
EVITÁRE s.f. Acțiunea de a evita. [< evita]. Vezi definitia »
STIGMATIZÁRE s.f. Acțiunea de a stigmatiza și rezultatul ei; înfierare. [< stigmatiza]. Vezi definitia »