TÁLIE s.f. 1. Partea de mijloc, mai subțire a corpului omenesc, situată deasupra șoldurilor; mijloc. ♦ Parte a unui obiect de îmbrăcăminte care îmbracă mijlocul; (p. ext.) corsaj. 2. Statură, înălțime. ♦ (Fig.) Mărime, importanță, valoare. ♦ A fi de talia cuiva = a avea aceeași valoare, talent etc. ca și acela. [< rus. taliia, cf. it. taglia, fr. taille]. Vezi definitia »

EMBRIOTROFÍE s. f. totalitatea proceselor prin care se asigură nutriția oului în dezvoltare, a embrionului sau a fătului. (< fr. embryotrophie) Vezi definitia »

PLASMORAGÍE s. f. pierdere de plasmă din circuitul sangvin, ca în cazul unor arsuri. (< fr. plasmorrhagie) Vezi definitia »

LIBRÁȚIE, librații, s. f. (Astron.) Mișcare aparentă, de ușoară balansare a lunii față de poziția sa mijlocie, care permite observarea de pe pământ a ceva mai mult de jumătate din suprafața lunară. – Din fr. libration. Vezi definitia »

IATROMANȚÍE s. f. prezicere prin care se pretindea a se indica bolile de care suferea cineva, tratamentul și evoluția lor. (< fr. iatromancie) Vezi definitia »