TRILATERÁȚIE s. f. metodă geodezică bazată pe măsurarea laturilor unui ansamblu de triunghiuri. (< fr. trilatération) Vezi definitia »

SINALGEZÍE s. f. sinalgie. (< fr. synalgésie) Vezi definitia »

EVAPOTRANSPIRÁȚIE s. f. 1. pierdere a umidității solului prin evaporare directă și prin transpirația plantelor. 2. cantitatea de apă evaporată parțial prin transpirație de un organism vegetal. (< fr. évapotranspiration) Vezi definitia »

HICLENÍE, hiclenii, s. f. Denumire dată în vechiul drept românesc trădării, feloniei. – Hiclean + suf. -ie. Vezi definitia »

bătáie (bătắi), s. f. – 1. Luptă, bătălie. – 2. Ceartă, încăierare. – 3. Lovitură, plesnitură. – 4. Izbire, lovire. – 5. Mișcare ritmică în general, pulsație, palpitație. – 6. Hăituială, stîrnire a vînatului. – 7. Bombardament. – 8. Distanță pînă la care poate ajunge un proiectil, rază de acțiune. – 9. Acțiune directă. – Mr. bătal’e „piuliță”. Lat. battālia, formă redusă de la battuālia (Pușcariu 194; REW 995; Candrea-Dens., 147; DAR); cf. it. battaglia, v. lom. bataia, prov., port. batalha, fr. bataille, sp. batalla, alb. bëtajë. Teoretic se poate adapta la toate întrebuințările și nuanțele vb. a bate; cf. și bătălie. Der. bătăiaș, s. m. (hăitaș); bătăios, adj. (căruia îi place să se bată); bătăiuș, s. m. (bătăuș; polițai; titirez, hădărău de moară). – Din rom. pare a proveni alb. bëtajë „teamă” (G. Meyer 34). Vezi definitia »