BIFURCÁȚIE, bifurcații, s. f. Bifurcare; (concr.) locul unde se bifurcă ceva. – Fr. bifurcation. Vezi definitia »

TOXOFOBÍE, toxofobii, s. f. (Med.) Toxicofobie. – Din fr. toxophobie. Vezi definitia »

GRAFOMANÍE s.f. Impulsie patologică de a scrie mult si fără rost.; graforee. [Gen. -iei. / < fr. graphomanie, cf. gr. graphein – a scrie, mania – nebunie]. Vezi definitia »

FRÁCȚIE, fracții, s. f. (Uneori urmat de determinarea „ordinară”) Simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi. ◊ Fracție zecimală = fracție al cărei numitor este o putere a lui 10. ♦ Raport a două expresii matematice. – Din fr. fraction, lat. fractio. Vezi definitia »

PLEIOTROPÍE s. f. capacitate a unei gene de a condiționa apariția concomitentă a mai multor caractere ereditare; pleiotropism. (< fr. pléiotropie) Vezi definitia »