FLUORÚRĂ s. f. compus al fluorului cu diferite elemente sau radicali organici; sare a acidului fluorhidric. (< fr. fluorure) Vezi definitia »

WATTSECÚNDĂ s.f. Submultiplu al wattorei, egal cu un joule. [Pron. vat-. / cf. fr. wattseconde, germ. Wattsekunde]. Vezi definitia »

IMUNOGLOBULÍNĂ s. f. fracțiune proteică din serul sangvin care conține majoritatea anticorpilor. (< fr. immunoglobuline) Vezi definitia »

ECOSÉZĂ s. f. vechi dans popular scoțian cu un tempo vioi; melodia corespunzătoare. (< fr. écossaire) Vezi definitia »

NOMENCLATÚRĂ s.f. 1. Totalitatea termenilor folosiți într-o știință, într-o ramură a tehnicii etc. v. terminologie. 2. Listă, catalog cuprinzând titluri de opere, nume proprii etc. 3. Schemă de organizare a unei instituții, conținând enumerarea posturilor sau a instituțiilor aflate în subordinea sa. [Cf. fr. nomenclature, germ. Nomenklatur, lat. nomenclatura]. Vezi definitia »