EDITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care se ocupă cu editarea cărților, a revistelor etc. [< fr. éditeur]. Vezi definitia »

MÂNTUITÓR, -OÁRE, mântuitori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care mântuie (1), salvează. 2. (Rar) Care mântuie (2), care vindecă; tămăduitor. 3. (În limbaj bisericesc) Care mântuie (3), izbăvește (de păcate); izbăvitor. ♦ (Substantivat, m. sg. art.) Nume dat lui Isus Cristos. [Pr.: -tu-i-] – Mântui + suf. -tor. Vezi definitia »

COINSTIGATÓR, -OÁRE, coinstigatori, -oare, s. m. și f. Instigator împreună cu alții la săvârșirea unei infracțiuni. [Pr.: co-in-] – Co + instigator. Vezi definitia »

DONÓR, OÁRE s.m. și f. Donator. // adj., s.m. (Atom de natură străină) care poate ceda un electron în masa unui semiconductor. [< fr. donneur]. Vezi definitia »

PREASFINȚÍILOR s. f. pl. g.-d. art. v. PREASFINȚIA. (Urmat de un adj. pos.) Termen respectuos de adresare sau titulatură respectuoasă pentru arhierei; preasfințit. [DEX '98] Vezi definitia »