Definita cuvantului băli
bălí (-ésc, -ít), vb. – A fura, a șterpeli. Origine necunoscută. Termen de arg.; pare de origine țigănească (cf. Juilland).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu băli
șaitălí, șaitălésc, vb. IV (reg.; despre struguri) a tescui. Vezi definitia »
SPINULI- elem. „spinul”. (< fr. spinuli-, cf. lat. spinula) Vezi definitia »
CHIULÍ, chiulesc, vb. IV. Intranz. (Fam.) A se sustrage nemotivat de la îndeplinirea unei obligații, a unei datorii; a trage chiulul. – Din chiul. Vezi definitia »
bengáli (-ga-li) / bengalí3 (limbă) s. f. Vezi definitia »
pingălí, pingălésc, vb. IV (reg.) 1. a picta, a zugrăvi. 2. a crea o operă de artă cu mijloacele picturii. 3. (refl.) a se găti, a se dichisi. 4. a mâzgăli. 5. (refl.) a se fotografia. Vezi definitia »