BALÁDĂ s.f. 1. Poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta și recita. ♦ Poezie epică cu subiect simplu, care relatează o întâmplare, de obicei eroică, sau o legendă; cântec bătrânesc. 2. Compoziție muzicală cu caracter narativ pentru voce sau pentru instrumente. [< fr. ballade, cf. lat. ballare – a dansa]. Vezi definitia »

CLÉMĂ, cleme, s. f. Dispozitiv cu ajutorul căruia se asamblează laolaltă două sau mai multe piese sau elemente, astfel încât această îmbinare să reziste la solicitări relativ mari. – Din germ. Klemme. Vezi definitia »

FOTOFÁZĂ s. f. stadiu de lumină al fotosintezei în care are loc desfacerea moleculei de apă sub acțiunea energiei luminoase absorbite, fixate și transformate de pigmenții clorofilei. (< fr. photophase) Vezi definitia »

CONTONDÉNȚĂ s. f. caracter contondent. (< contondent + -ență) Vezi definitia »

pipărcúță, pipărcúțe, s.f. (reg.) ardei mic. Vezi definitia »