HEMATÍE s. f. element component al sângelui, care conține hemoglobină și care transportă oxigenul și bioxidul de carbon; globulă roșie; eritrocit. (< fr. hématie) Vezi definitia »

ELECTROPATOLOGÍE s. f. studiu al leziunilor și bolilor provocate de electricitate. (< fr. électropathologie) Vezi definitia »

ZÁDIE, zadii, s. f. Țesătură de lână în costumul popular țărănesc feminin din unele regiuni, decorată cu dungi late negre, alternând cu altele roșii sau portocalii și purtată ca fustă, o parte în față și cealaltă în spate. – Cf. ucr. zady „înapoi, în spate”. Vezi definitia »

PĂLĂRIE acoperiș, baligă, calibarcă, calibard, ciupercă, galibardă, galibardină, găină, plăcintă, varză. Vezi definitia »

AFACHÍE s.f. Lipsă a cristalinului ochiului. [Gen. -iei / < fr. aphachie, cf. gr. a – fără, phachos – lentilă]. Vezi definitia »