catilinár (catilináră), adj. – Ambițios, fără scrupule. Lat. catilinarius, de la Catilina (sec. XIX). Cuvînt folosit mai ales de Eminescu și care trebuie să-i fi provenit din lecturile germane. – Der. catilinară, s. f. (catilinară, diatribă); catilinarism, s. n. (ambiție nemăsurată). Vezi definitia »

DONATÁR, -Ă, donatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se face o donație. – Din fr. donataire, lat. donatarius. Vezi definitia »

FĂURÁR¹ s. m. (Pop.) Februarie. [Pr.: fă-u-] – Din lat. febr(u)arius. Vezi definitia »

LAMINÁR, -Ă, laminari, -e, adj. Care este alcătuit din lamele sau straturi paralele. ◊ Curgere laminară = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. – Din fr. laminaire. Vezi definitia »

PERIARTICULÁR, -Ă adj. situat în jurul unei articulații. (< fr. périarticulaire) Vezi definitia »