ZABRÁC, zabrácuri, s. n. (din sl. zazrakŭ [din zazrjeti = a certa]) Vezi definitia »

vârcolác s. m., pl. vârcoláci Vezi definitia »

BROTÁC, brotaci, s. m. (Zool.) Broatec. – Probabil refăcut din brotăcel (după modelul lui gândac – gândăcel etc.). Vezi definitia »

crivác (-ce), s. n. – 1. Bîtă, ciomag. – 2. Fiecare din parii care formează cadrul pietrei fixe a morii de grîu. – 3. Bîrnă care întărește scheletul unor luntre. – 4. Scripete, troliu. Bg., rut. krivak „lemn strîmb” (Cihac, II, 84). Cf. crivală, crivină. Vezi definitia »

schilac Vezi definitia »