PÂPÓR, pâpoare, s. n. (Înv.) Parte de moșie. Vezi definitia »

PROZATÓR, -OÁRE s. m. f. scriitor de proză; prozaist. (< fr. prosateur) Vezi definitia »

ANDROGAMETOFÓR s. m. plantă care poartă organele de reproducere mascule. (< fr. androgamétophore) Vezi definitia »

BOZGOR, bozgori, s.m. Denumire atribuită ungurilor (îndeosebi secuilor) de către românii ardeleni. Termenul provine de la cuvântul bașkir, un neam turcic din zona munților Urali despre care se crede că ar fi strămoșii secuilor. În ciuda vechimii sale de aproximativ 1 mileniu, termenul a căpătat în ultimul secol o denotație peiorativă. Vezi definitia »

RELATÓR s. m. (lingv.) element de relație. (< it. relatore, engl. relator) Vezi definitia »