ȘPIȚ¹ s. m. rasă de câini cu păr pufos și urechi drepte. (< germ. spitz) Vezi definitia »

BRĂDULEȚ, com. în jud. Argeș; 2.576 loc. (1991). Biserică (sec. 15). Vechiul nume: Brăteni. Vezi definitia »

BISTREȚ, com. în jud. Dolj, pe malul L. Bistreț; 5.204 loc. (1991). Cherhana. Două așezări getice (sec. 6 î. Hr.) și mare castru roman de pămînt, situat pe malul Dunării (sec. 2-3). Vezi definitia »

struț (-ți), s. m. – Pasărea cea mai mare din ordinul alergătoarelor (Struthio camelus). – Var. ștruț. Megl. ștruș. Lat. struthius, poate direct în megl. (Capidan, 278), și în rom. prin it. struzzo, sb. struc (Pușcariu 1662; Tiktin). Îm sec. XVIII, struțocamil, s. m. (struț), din gr. στρουθοϰάμηλος. Vezi definitia »

smalț s. n. sg. piele. Vezi definitia »