cherapléș (cherapléși), s. m. – Prost, tont, dobitoc. Mag. kereplös „flecar, palavragiu”, cunoscut numai cu forma kereplő (DAR). Pușcariu, Dacor., VIII, 117, pare a prefera un mag. *kereples, din kereplye „morișcă”. Ambele ipoteze par incerte. Vezi definitia »

LĂTURÍȘ adv. (Reg.) Dintr-o (sau într-o) parte, lateral, pieziș. – Latură + suf. -iș. Vezi definitia »

RĂSTURNÍȘ, răsturnișuri, s. n. (Reg.) Povârniș. – Răsturna + suf. -iș. Vezi definitia »

ÍDIȘ s.n. Limbă germanică vorbită de unele populații evreiești. [Cf. fr. yiddish, germ. Jüdisch]. Vezi definitia »

BAIDERÁȘ, baiderașe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui baider. Vezi definitia »