Definita cuvantului invocație
INVOCÁȚIE s.f. Invocare. ♦ Parte a unei opere literare în care poetul se adresează muzelor sau unor divinități pentru a-l inspira. [Gen. -iei, var. invocațiune s.f. / cf. fr. invocation, lat. invocatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu invocație
CANÁLIE s. f. netrebnic, mișel, ticălos. (< it. canaglia, fr. canaille) Vezi definitia »
HIDROCORÍE s.f. Mod de răspândire a plantelor hidrocore. [Gen. -iei. / < fr. hydrochorie]. Vezi definitia »
COPÁSTIE, copastii, s. f. Bordură de lemn sau de metal montată la partea superioară a parapetului sau a balustradei bordajelor unei nave. – Din ngr. kupastí. Vezi definitia »
COMBINATÓRIE, combinatorii, adj. (În sintagma) Analiză combinatorie = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele, permutările și combinările. – Din fr. combinatoire. Vezi definitia »
SPLENORAGÍE s.f. (Med.) Hemoragie splenică. [Gen. -iei. / < fr. splénorrhagie, cf. gr. splen – splină, rhegnynai – a curge]. Vezi definitia »