MACROESTEZÍE s. f. alterare a simțului tactil, prin care obiectele sunt percepute mai mari decât în realitate. (< it. macroestesia) Vezi definitia »

DECLINÁȚIE s. f. unghi între direcția unui astru și planul ecuatorial. ♦ ~ magnetică = unghiul dintre direcția nordului magnetic și meridianul geografic al unui loc. (< fr. déclination, lat. declinatio) Vezi definitia »

HIGROLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul umidității aerului. – Din fr. hygrologie. Vezi definitia »

feméie (feméi), s. f. – 1. (Înv.) Familie. – 2. Nevastă, soție. – 3. Femeie căsătorită. – 4. Persoană de sex feminin. – Var. fomeie, (Mold.) fimeie, (înv.) făme(a)ie. Mr. fumeal’e, megl. fămel’ă, fumel’ă. Lat. fămĭlia (Pușcariu 595; Candrea-Dens., 575; REW 3180; DAR; Wagner, ZRPh., 1921, 586; Rohlfs, Differenzierung, 80), cf. alb. fëmiljë „copil”, v. lomb. fameja, gal., port. femia. Schimbarea semantică apare numai în dacorom. – Der. femeiesc, adj. (feminin); femeiește, adv. (ca femeile); femeiet, s. m. (mulțime de femei); femeiușcă, s. f. (muierușcă; femelă a unui animal; regulator de presiune la războiul de țesut de mînă); afemeiat, adj. (muieratic), reproduce fr. effeminé, redus la forma din rom. femeie. Este dublet de la familie. Vezi definitia »

GINECOMANÍE s.f. (Liv.) Înclinare excesivă pentru femei. [Gen. -iei. / < fr. gynécomanie, cf. gr. gyne – femeie, mania – nebunie]. Vezi definitia »