ALBÍU, -ÍE, albii, adj. (Rar) Albicios. – Alb + suf. -iu. Vezi definitia »

ACCESÓRIU, -IE I. adj. care însoțește un element principal, dependent de acesta; secundar, neesențial. II. adj., s. n. (obiect, piesă, dispozitiv) anex. (< fr. accessoire, lat. accessorius) Vezi definitia »

patrocíniu s.n. (înv.) patronaj. Vezi definitia »

avgíu, avgíi, s.m. (înv.) vânător militar în garda domnească Vezi definitia »

ZAVERGÍU, zavergii, s. m. Revoluționar grec din 1821: p. gener. răsculat, răzvrătit. – Zaveră + suf. -giu. Vezi definitia »