Definita cuvantului barbar
barbár (barbáră), adj. – Sălbatic, crud. – Var. (înv.) varvar. – Mr. varvar. Fr. barbare, din lat. barbarus. În forma sa mai veche, totuși, apare în rom. din sec. XVI, din gr. βάρβαρος, sau din rezultatul ei sl., varŭvarŭ. Der. barbarie, s. f.; barbarism, s. n.; barbariza, v.b. (a aduce în stare de barbarie); varvar(ic)esc, adj. (barbar, crud).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu barbar
GHEȚÁR2, ghețari, s. m. Masă de gheață formată în regiunile alpine și în cele polare (1) și care, de obicei, se deplasează lent sub influența gravitației. ◊ Ghețar plutitor = aisberg. – Gheață + suf. -ar (după fr. glacier). Vezi definitia »
mămular, mămulari s. m. (intl.) 1. vânzător ambulant. 2. ins; individ. Vezi definitia »
SEPTUAGENÁR, -Ă adj., s. m. f. (om) în vârstă de 70 de ani. (< fr. septuagénaire, lat. septuagenarius) Vezi definitia »
BILOCULÁR, -Ă adj. cu două locuri (2). (< fr. biloculaire) Vezi definitia »
CIRCULÁR, -Ă adj. 1. În formă de cerc, care descrie un cerc. ♦ (Adv.) De jur împrejur. 2. (și s.f.) (Ordin, dispoziție) care se transmite în aceeași formă la mai multe instituții, persoane etc. // s.n. 1. Ferăstrău în formă de disc, care taie prin învârtire în jurul propriei sale axe. 2. (Teatru) Fundal care acoperă peretele din fundul scenei. [Cf. fr. circulaire, lat. circularis]. Vezi definitia »