EUFUÍSM s.n. (Liv.) Limbaj manierat, prețios, care era la modă în Anglia în epoca elisabetană. [Pron. e-u-fu-ism. / < fr. euphuisme, engl. euphuism, cf. Euphues – roman al scriitorului englez Lyly]. Vezi definitia »

ATEÍSM s. n. Negare a existenței lui Dumnezeu și a oricărei divinități; concepție care se bazează pe această negare. – Din fr. athéisme. Vezi definitia »

FINALÍSM s. n. Concepție filozofică conform căreia orice fenomen reprezintă realizarea unui scop dinainte stabilit. – Din fr. finalisme. Vezi definitia »

BONJURÍSM s.n. Atitudine, concepție de bonjurist. [< bonjur + -ism]. Vezi definitia »

FENOMENALÍSM s.n. Concepție filozofică idealist-agnostică care susține că esența obiectelor este incognoscibilă, cunoașterii omenești fiindu-i accesibile numai manifestările exterioare ale lucrurilor, fenomenelor. V. agnosticism. [Var. fenomenism s.n. / < germ. Phänomenalismus, rus. fenomenalizm, fr. phénoménalisme]. Vezi definitia »