ÓBȘTE, obști, s. f. 1. (Înv. și pop.) Colectivitate, comunitate, populație, popor; p. ext. masă mare de oameni, gloată, mulțime; obștime. ◊ De obște = a) loc. adj. care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b) loc. adv. împreună, fără excepție, deopotrivă; c) loc. adv. în mod obișnuit, de obicei; d) loc. adv. pretutindeni, peste tot. 2. (Înv.) Spec. Comunitate a călugărilor de la o mănăstire; p. ext. chinovie. 3. (Înv.) Obștească adunare; p. ext. adunare, consiliu. 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale, care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea colectivă. ♦ Asociație, întovărășire. [Var.: óbștie s. f.] – Din sl. obĩštije. Vezi definitia »

PRECOCITÁTE s.f. Însușirea de a fi precoce, dezvoltare înainte de vreme, prematură. ♦ Însușire a animalelor de a crește și a se dezvolta într-un timp scurt. [Cf. fr. précocité]. Vezi definitia »

VOLATILITÁTE, volatilități, s. f. Însușirea de a fi volatil. – Din fr. volatilité. Vezi definitia »

RESPONSABILITÁTE s.f. 1. Răspundere. 2. Funcție, sarcină de responsabil. [Cf. fr. responsabilité]. Vezi definitia »

halamúște s.f. (reg.) lume, guri multe. Vezi definitia »