SNOPÍ, snopesc, vb. IV. Tranz. 1. (Reg.) A strânge și a lega cerealele păioase în snopi, a face snopi. 2. Fig. (Fam.) A bate foarte rău pe cineva. ♦ Refl. (Rar) A se obosi foarte tare (din cauza unei munci grele); a se istovi. – Din snop. Vezi definitia »

DRIPÍ, dripesc, vb.IV. Tranz. (Înv. și reg.) A bătători, a bătuci. Vezi definitia »

lipí (lipésc, lipít), vb. – 1. A prinde, a cola, a încleia. – 2. A adera, a reuni, a aduna. – 3. A tencui. – 4. A pălmui. – Mr. alichescu, megl. lipés. Sl. lĕpiti sau lĭpĕti (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 350; Cihac, II, 172; Iordan, Dift., 138), de la lĕpŭ „clei”, cf. bg. lĕpjă, sb. lepiti. Cf. lip. Der. alipi, vb. (a reuni, a împreuna; refl., a se dedica); lipaci, s. m. (căprior alipit, nadă de lemn), în Mold.; lipeală, s. f. (lipitură); lipcă, adv. (lipit de... ), din rut. lipkii (Bogrea, Dacor., IV, 829), pol. lipki, în Mold. (legătură cu bg. lepka, sugerată de Tiktin și Conev 63, nu este convingătoare); lipicios, adj. (care lipește; adeziv, aderent; contagios; tandru, afectuos); lipicioasă, s. f. (nume de plante: Lychnis viscaria; Silene nemoralis; Asperugo procumbens, Gallium aparine); lipici, s. n. (atracție, farmec), cu suf. -ici, cf. gîdilici; lipici, s. m. (nume de plante: Lappula myosotis, Cuscuta apithymum, Gallium aparine; Xanthium spinosum); lipică, s. f. (Trans., molie); lipiciune, s. f. (blefarită); lipie, s. f. (pîine rotundă și turtită), pe care Cihac, II, 172, Tiktin și Candrea o pun în legătură cu sb. lepinja, mag. lepény (mai probabil e vorba de un der. interior, deși nu foarte clar); lipitoare, s. f. (animal care suge sînge, Hirudo officinalis, nume de plantă vinariță, Asperula arvensis, Asperula tinctoria; ornit. păpăludă, Caprimulgus europaeus); lipitură, s. f. (lipire; tencuială; apatie atribuită spiritelor rele); lipitor, adj. (care lipește); deslipi, vb. (a descleia, a separa). Lipăr, s. n., (foc, ardoare), în Trans., ar putea proveni din lipi („locul unde soarele <<se lipește>> cel mai tare”). Vezi definitia »

dulapi; Piesa din lemn cu sectiune dreptunghiulara avand grosimea intre 40 mm si 100 mm si latimea mai mare decat dublul grosimii, insa cel putin 100 mm; se utilizeaza ca material de pardoseala la suprafete circulabile (poduri, schele etc.), ca material de consolidare in unele lucrari de santier (sapaturi de fundatii etc.), precum si ca material cu diferite utilizari in lucrari de dulgherie, in executia tamplariei de construcii si a mobilierului Vezi definitia »

AȚIPÍ, ațipesc, vb. IV. Intranz. A începe să doarmă, a fi cuprins de un somn ușor. – Lat. *attepire ( = tepere). Vezi definitia »