BALCANIÁDĂ, balcaniade, s. f. Competiție sportivă care are loc la intervale regulate, cu participarea sportivilor din țările balcanice. [Pr.: -ni-a-] – Balcani (n. pr.) + suf. -iadă. Vezi definitia »

AURÍCULĂ, auricule, s. f. Partea externă a urechii; pavilionul urechii. [Pr.: a-u-] – Fr. auricule (lat. lit. auricula). Vezi definitia »

mămălígă (mămălígi), s. f. – 1. Terci sau pastă de făină de porumb fiartă, formează baza alimentației țăranului în majoritatea regiunilor țării, înlocuind pîinea. – 2. Prostănac. – Var. (munt.) măligă. – Mr. mumalig. Creație expresivă, bazată pe consonanța mama „hrană” (P. Papahagi, Notițe, 31; Capidan, Dacor., VII, 131; cf. Graur, BL, IV, 97), cf. mamă și mr. mamă „terci pentru copii”, sau, mai probabil, pe lat. mamilla cu suf. diminutival -ică sau -igă. Apare în toate idiomurile balcanice: tc. mamaliga, ngr. μαμαλίνγα, alb. mamalingë, mag. mamaliga, bg. mamaliga, sb., cr. mamaljuga, rut. mamalyg, cuvinte explicabile suficient prin rom. Fără îndoială, s-a semnalat ca sursă pentru rom. ven. melega „hrișcă” (Cihac, II, 185; Meyer, Türk. St., I, 2), der. care nu pare probabilă. Cf. mălai, mămăruță. Der. mămăligar, s. m. (țăran; nătîng; valah); mămăligos, adj. (moale, răscopt). Pentru împrumuturi străine, cf. Miklosich, Wander., 17; Miklosich, Fremdw., 108; Candrea, Elemente, 403; Berneker, II, 15; Weigand, Jb., XVIII, 365; Capidan, Raporturile, 225, 232; Vasmer, II, 93. – Der. neol. mamelă, s. f. (țîță), din fr. mamelle; mamifer, s. n., din fr. mammifere; mamelon, s. n. (sfîrc), din fr. mamelon. Vezi definitia »

răpciúgă (răpciúgi), s. f. – Respirație grea, morvă. Origine obscură. Fără îndoială de origine sl., probabil în loc de *răpștiugă, de la răpști „a murmura”; pentru semantism, cf. sb. hropati „a sufla greu” față de hropotnija „gripă”, bg. hropotnica „catar”, rus. sapĕtĭ „a sforăi” față de sap „răpciugă” (Cihac, II, 306). – Der. răpciugos, adj. (cu răpciugă). Vezi definitia »

SIMBOLÍSTICĂ s.f. Simbolică (1) [în DN]. [Gen. -cii. / < rus. simbolistika]. Vezi definitia »