ODIVÓI, odivoi, s. m. (Înv.) Infanterist. – Din rus. hodovoĩ. Vezi definitia »

sucilói, suciloáie, s.n. (reg.) sul subțire de aluat folosit pentru ornamentarea colacilor, a turtelor etc. Vezi definitia »

IEPURÓI, iepuroi, s. m. Augmentativ al lui iepure; iepure mascul. – Iepure + suf. -oi. Vezi definitia »

mușcói (-i), s. m. – Catîr. – Var. mîșcoi. – Mr. mușcă, s. f., megl. moașcă, s. f. Sl. miškŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Miklosich, Lexicon, 389; Cihac, II, 206), cf. bg. măška, alb. mušk (Philippide, II, 725; Rosetti, II, 119). Der. din lat. muscŭlus (Lambrior, Carte de cetire, Iași, 1882, p. LVIII; Skok, cf. Dacor., VII, 362), nu pare posibilă. Sec. XVI, înv. – Der. mușcoaie (var. mîșcoaie), s. f. (catîrcă). Vezi definitia »

ZMEÓI, zmeoi, s. m. (În basme) Augmentativ al lui zmeu (1). [Pr.: zme-oi] – Zmeu + suf. -oi. Vezi definitia »