potcaléș, -ă, adj. (înv. și reg.; despre oameni) arțăgos, cicălitor; intrigant. Vezi definitia »

CĂLCÂIÁȘ, călcâiașe, s. n. Diminutiv al lui călcâi. [Pr.: -câ-iaș] – Călcâi + suf. -aș. Vezi definitia »

BORȘ, borșuri, s. n. Zeamă acră, preparată din tărâțe puse să fermenteze în apă; p. ext. ciorbă acră. ◊ Expr. A-i sufla (cuiva) în borș sau a sufla în borșul cuiva = a se amesteca în treburile cuiva. (Fam.) A mânca borș = a minți. A se face borș = a se înfuria. – Rus, ucr. borșc. Vezi definitia »

frunțíș, adv. (înv.) drept înainte, fără teamă. Vezi definitia »

turcáș, turcáși, s.m. (reg.) flăcău mascat care umblă cu turca (v.). Vezi definitia »