PURCÉL, purcei, s. m. Puiul (de sex masculin al) scroafei, de obicei până la înțărcare; p. gener. porc tânăr. ◊ Expr. (Fam.) Cu cățel, cu purcel = cu tot ce are, cu tot avutul. – Lat. porcellus. Vezi definitia »

vécsel (înv.) s. n., pl. vécsele Vezi definitia »

PENÉL s.n. Pensulă mică folosită în pictură. ♦ (Fig.) Stil, manieră de a picta. [Pl. -luri, -le. / < it. pennello]. Vezi definitia »

BUNICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, bunicei, -ele, adj. Bunișor. – Bun + suf. -icel. Vezi definitia »

MIJLOCÉL, mijlocele, s. n. Diminutiv al lui mijloc. – Mijloc + suf. el. Vezi definitia »