ULIÚȚ, uliuți, s. m. Ulișor. – Din uliu + suf. -uț. Vezi definitia »

polț, polțuri, s.n. (reg.) poliță; etajeră. Vezi definitia »

SEMÉȚ, -EÁȚĂ, semeți, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Mândru, falnic, măreț; trufaș, sfidător, obraznic. ◊ (Adverbial) Privește semeț. 2. Îndrăzneț, curajos; plin de avânt, de elan; avântat. [Var.: (reg.) suméț, -eáță adj.] – Cf. sl. sŭmĕti. Vezi definitia »

COPILEȚ, copileți, s. n. Vlăstar care răsare pe lângă tulpina porumbului; p. ext. copil² (1). – Copil² + suf. -eț. Vezi definitia »

hărắț, hărắți, s.m. (înv.) luptător din ceata celor însărcinați de a deschide lupta cu dușmanii sau de a opri dușmanul prin mici încăierări. Vezi definitia »