MORFOLÍ, morfolesc, vb. IV. Tranz. 1. A mesteca un aliment cu gingiile, în lipsa dinților; a molfăi; p. ext. a mânca încet, cu greutate, fără poftă, a mesteca alene; a morfologi. ◊ Expr. A morfoli vorbele = a vorbi nedeslușit, a îngăima, a bolborosi. ♦ A învârti între dinți, a roade un lucru necomestibil. 2. P. anal. A suci și a răsuci un lucru pe toate părțile; a frământa, a mototoli. ♦ Fig. A degrada, a întina, a terfeli, a deteriora, a strica. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

trabali s. m. pl. (deț.) țigări. Vezi definitia »

răntălí¹, răntălésc, vb. IV (reg.) a face dezordine. Vezi definitia »

UNGULI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „unghie”, „prevăzut cu unghii”. [< it. unguli-, fr. onguli-, cf. lat. ungula]. Vezi definitia »

prabalí, prábăl, vb. IV (reg.) a încerca, a proba. Vezi definitia »