FALSÉT, falsete, s. n. Sunet (sau șir de sunete) din registrul acut al vocii unui cântăreț, produs prin vibrarea părții superioare a coardelor vocale. ♦ Execuție falsă a unei compoziții muzicale (sau a unui fragment al ei). – Din it. falsetto. Vezi definitia »

VIOLÉT, -Ă, violeți, -te, adj., s. n., s. f. 1. Adj. De culoarea viorelei. 2. S. n. Culoare violetă (1), ultima din spectrul solar (după indigo); culoarea viorelei. 3. S. f. (Bot.) Toporaș. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. violet. Vezi definitia »

CHET s. m. fiecare din perișorii chitinoși, ai anelidelor. (< fr. chéto, cf. gr. khaite, păr) Vezi definitia »

GRUPÉT s. n. (muz.) ornament melodic (notat prin semnul ~ plasat deasupra unei note) din execuția a patru sunete într-o singură măsură (împreună cu sunetul principal). (< it. gruppetto) Vezi definitia »

GALÉT s.m. 1. Fragment mic de rocă cu muchiile rotunjite de acțiunea mării sau a torenților și care prin cimentare formează conglomerate. 2. Disc de lemn, de metal etc. plasat între două suprafețe care se mișcă una deasupra celeilalte pentru a le micșora frecarea. 3. Element de transformator electric de forma unui inel, având mai multe spire de înfășurare. [< fr. galet]. Vezi definitia »