șínă (-ne), s. f. – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – Germ. Schiene, prin intermediul pol. szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). Sec. XVII. – Der. șinar, s. m. (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, vb. (a pune cercuri, șine); șineu, s. n. (Trans. de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot). Vezi definitia »

STRATAGÉMĂ s. f. 1. manevră ingenioasă folosită în război pentru a înșela pe inamic. 2. șiretlic, vicleșug, tertip. (< fr. stratagème, lat., gr. stratagema) Vezi definitia »

VIGILÉNȚĂ, vigilențe, s. f. Atitudine de observare atentă și susținută, de supraveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul său (pentru a preveni, a descoperi sau a combate acțiuni reprobabile, ostile, dușmănoase). – După fr. vigilance, lat. vigilantia. Vezi definitia »

pișórniță, pișórnițe, s.f. (reg.) ploaie măruntă și deasă de lungă durată; pișoalcă. Vezi definitia »

PERIESOFAGÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului care înconjură esofagul. [Cf. fr. périoesophagite]. Vezi definitia »