cosác², cosácuri, s.n. (reg.) clin de lac, triunghi de pământ. Vezi definitia »

sârbác, -ă, s.m. și f. (înv.) sârb. Vezi definitia »

lipác s.m. (reg.) căprior alipit în colțul acoperișului; nadă. Vezi definitia »

capac Vezi definitia »

leác (leácuri), s. n. – 1. Medicament, remediu. – 2. Tratament. – Megl. leac. Sl. lĕkŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 349; Cihac, II, 166), cf. bg., cr., slov., rut. lĕk, sb. ljak, pol. lek. – Der. lecui, vb. (a trata; refl., a-și reface sănătatea, a se pune pe picioare; a se îndrepta, a se ameliora), din sl. lĕkovati, lĕkują, sau din leac; nelecuit, adj. (iremediabil); lecuitor, adj. (care lecuiește, care vindecă); lecuitor, s. m. (doctor); lecuință, s. f. (înv., remediu, tratament); lecuială, s. f. (vindecare, îndreptare). – Cf. leacă. Vezi definitia »