INTENSIÚNE s. f. (log.) totalitatea notelor, atributelor unui concept sau termen; sens. (< engl. intension) Vezi definitia »

TĂCIÚNE, tăciuni, s. m. 1. Rămășiță dintr-o bucată de lemn care a ars incomplet; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără. ◊ Expr. A nu avea nici tăciune în vatră = a fi foarte sărac. Nu-i ard (nici) tăciunii în vatră, se spune despre un om (sărac) căruia îi merge prost în toate, care nu izbutește nimic. 2. Boală a plantelor (cerealiere) provocată de o ciupercă parazită care se manifestă prin distrugerea totală sau parțială a părților atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră; cărbune. – Din lat. *titio, -onis. Vezi definitia »

SUBPRESIÚNE s. f. 1. presiune mai joasă decât o presiune considerată normală. 2. (constr.) împingere bruscă a pământului în lucrări de consolidare. (după fr. sous-pression) Vezi definitia »

HIPERCORECTITÚDINE, hipercorectitudini, s. f. (Lingv.) Greșeală de limbă care constă în folosirea de forme hipercorecte, datorită efortului conștient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare. – Hiper – + corectitudine. Vezi definitia »

PRENOȚIÚNE s. f. noțiune preliminară. (< fr. prénotion) Vezi definitia »