Definita cuvantului beștea
beșteá (-éle), s. f. – (Trans. de Sud-Vest) Bășică pe limbă, pușchea. Lat. *vēssῑcella, dim. de la vēssῑca (Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, 53; REW 9277a; Rosetti, I, 159). Cf. bășică.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beștea
căcâcea s. invar. 1. (iron., apelativ) persoană lipsită de însemnătate; persoană a cărei părere nu este luată în seamă de interlocutori. 2. copil. Vezi definitia »
vrea2 (a ~) vb. aux. pentru viit., 1 sg. voi, 2 sg. vei, 3 sg. va, 1 pl. vom, 2 pl. veți, 3 pl. vor (vor merge) Vezi definitia »
Podea. Vezi definitia »
CÍNȘPELEA, CÍNȘPEA num. ord. v. cincisprezecelea. Vezi definitia »
peruzeá (peruzéle), s. f. – Turcoază. Tc. (per.) piruze (Șeineanu, II, 292; Loebel 76; Lokotsch 1638), cf. cuman. peroxa (Kuun 109), ngr. περουζές, alb. perušana, sb. piruze, rus. birjuzá. Vezi definitia »