Definita cuvantului bată
bátă (béte), s. f. – 1. Cingătoare, cordon, brîu. 2. Betelie. – Megl. bętă „ciorap, șosetă”. Lat. vĭtta (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 193; REW 9404; Candrea-Dens., 143; DAR); cf. sicil. vitta, it. vita „brîu”, v. fr. vete, cat., sp., port. beta „sfoară, funie”. Der. betelie, s. f. (betelie), al cărui suf. nu este clar (cf. totuși, bătălie, tocălie, țăcălie). Scriban îl relaționează cu rom. bretele, fr. bretelles; ipoteza sa este improbabilă, dat fiind sensul cu totul specializat de betelie, și pare a se baza pe o confuzie cu bertelie.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bată
prescură, prescuri s. f. (glum.) băutură alcoolică servită ca aperitiv. Vezi definitia »
CORNÚTĂ s.f. v. cornut [în DN]. Vezi definitia »
STEATONECRÓZĂ s.f. (Med.) Necroză a țesutului gras. [< fr. stéatonécrose, cf. gr. stear – grăsime, nekrosis – mortificare]. Vezi definitia »
PGHIUSTRĂ, pghiustre 1. Cea mai deasă ĩntalnită valoare a unei serii de numere aleatorii Vezi definitia »
MÚRĂ s.f. (Mar.) 1. Manevră curentă prin care colțul de jos al unei vele se întinde spre proră. 2. Expresie folosită pentru a arăta poziția velierului în raport cu vântul. [< it. mura]. Vezi definitia »