sevghilíu s.m. sg. (înv.) iubit, favorit. Vezi definitia »

STÚDIU s. n. 1. acțiunea de a studia; muncă intelectuală care are ca scop însușirea de cunoștințe speciale, aprofundate. ◊ cercetare, examinare amănunțită și aprofundată a unei probleme, a unui fenomen etc.; studiere. ◊ însușire de cunoștințe științifice, învățătură. 2. materie de învățământ. 3. lucrare, operă științifică. 4. schiță a unui desen, a unei sculpturi proiectate. 5. compoziție muzicală cu caracter de virtuozitate, scrisă mai ales pentru exerciții. (< lat. studium, it. studio) Vezi definitia »

AMÓNIU s. n. Metal alcalin care se găsește numai în compuși. – Din fr. ammonium. Vezi definitia »

MISIRLÍU, misirlii, s. m. 1. Misir (2). 2. Varietate de porumbei de rasă, cu ciocul mic. – Din tc. misirli. Vezi definitia »

SUBROGATÓRIU, -IE adj. care substituie. (< fr. subrogatoire) Vezi definitia »