exclamatie care exprima un tipet de durere, de vaicareala. Vezi definitia »

EPISTEMOLOGÍE s. f. 1. Parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii așa cum se desfășoară în cadrul științelor; teorie a cunoașterii științifice. 2. (Impr.) Gnoseologie. – Din fr. épistémologie. Vezi definitia »

ELECTROCORTICOGRAFÍE s. f. Tehnică de studiere a activității electrice a scoarței cerebrale, care constă în aplicarea unor electrozi pe suprafața creierului. – Din fr. électrocorticographie. Vezi definitia »

MICROCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul reacțiilor chimice dintre cantități foarte mici de substanță. [Gen. -iei. / cf. fr. microchimie]. Vezi definitia »

STAVROPIGHIE, stavropighii, s.f. Mănăstire care depinde direct de patriarhie.- Din ngr. stavropighia. Vezi definitia »