Definita cuvantului parcan
parcán, parcáne, s.n. (înv. și reg.) 1. întărire, fortificație din bârne, scânduri; zid de apărare, parapet. 2. îngrăditură de lemn, palancă făcută pentru zăgăzuirea apelor. 3. construcție rudimentară cu rol de delimitare sau încadrare (perete, zid, gard, strungă etc.). 4. bârnă, stâlp de construcție. 5. îngrămădire de bușteni aduși de ape. 6. părți de construcție sau de instalații cu rol de sprijin, de fixare (toc, pervaz, prag, șipcă etc.). 7. numele unor obiecte sau ale unor părți de obiecte de uz casnic (cadru, ramă, chenar, dungă, șanț). 8. numele mai multor unelte (de săpat șanțuri de îmbinare pe șindrilă, cuțit special pentru înflorituri în lemn, unealtă de zidărie etc.). 9. model de înfloritură în lemn. 10. cărare printre straturile grădinii.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu parcan
CAIMÁN s. m. crocodil din fluviile și lacurile Americii Centrale și de Sud, înrudit cu aligatorii. (< fr. caïman, sp. caiman) Vezi definitia »
STILOHIOIDIÁN, -Ă adj., s. m. (mușchi subțire) care se întinde între apofiza stiloidă a osului temporal și osul hioid. (< fr. stylo-hyoïdien) Vezi definitia »
MANGÁN s.n. Metal dur și sfărâmicios, alb-cenușiu, foarte răspândit în natură. [< germ. Mangan]. Vezi definitia »
KIEVEÁN, -Ă, kievéni, -e, s.m. și f., adj. 1. s.m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Kievului sau este originară de acolo. 2. adj. Care aparține Kievului sau kievenilor (1.), privitor la Kiev sau la kieveni. (n. pr. Kiev (capitala Ucrainei) + suf. -ean) Vezi definitia »
HARTÁN, hartane (hartanuri), s. n. 1. Bucată mare de carne; halcă. 2. (Rar) Zdreanță, ruptură (dintr-un obiect de îmbrăcăminte). [Var.: hărtán s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »