NEOFILÍE s.f. Tendință, dorință pentru tot ceea ce este nou; tendință pentru schimbare (neprevăzută). [Pron. ne-o-, gen. -iei. / cf. it. neofilia < gr. neos – nou, philos – prieten]. Vezi definitia »

ACCÉPȚIE, accepții, s. f. Înțeles, sens, valoare a unui cuvânt, a unui afix etc. [Var.: accepțiúne s. f.] – Din fr. acception, lat. acceptio, -onis. Vezi definitia »

TEOGONÍE, teogonii, s. f. Totalitatea miturilor privind originea zeilor și genealogia lor; totalitatea zeilor care, având aceeași origine, alcătuiesc mitologia unor popoare vechi. [Pr.: te-o-] – Din fr. théogonie. Vezi definitia »

AUTOGRAFÍE s. f. procedeu prin care se reproduce pe o piatră litografică sau pe o hârtie specială un text, un desen etc. ◊ produsul obținut. (< fr. autographie) Vezi definitia »

AMBIDEXTRÍE s.f. Însușirea de a fi ambidextru. [< fr. ambidextrie]. Vezi definitia »